Interviu cu Dumnezeu

- Ai vrea să-mi iei un interviu, deci… zise Dumnezeu.
- Dacă ai timp… i-am răspuns. Dumnezeu a zâmbit.
- Timpul meu este eternitatea… Ce întrebări ai vrea să-mi pui ?
- Ce te surprinde cel mai mult la oameni ?
Dumnezeu mi-a răspuns:
-Faptul că se plictisesc de copilărie, se grăbesc să crească…, iar apoi tânjesc să fie copii; că îşi pierd sănătatea pentru a face bani…, iar apoi îşi pierd banii pentru a-şi recăpăta sănătatea.
-Faptul că se gândesc cu teamă la viitor şi uită prezentul iar astfel nu trăiesc nici prezentul nici viitorul; că trăiesc ca şi cum nu ar muri niciodată şi mor ca şi cum nu ar fi trăit.
Dumnezeu mi-a luat mâna şi am stat tăcuţi un timp.
Apoi am întrebat:
-Ca părinte, care ar fi câteva dintre lecţiile de viaţă pe care ai dori să le înveţe copiii tăi ?
-Să înveţe că durează doar câteva secunde să deschidă răni profunde în inima celor pe care îi iubesc…,şi că durează mai mulţi ani pentru ca acestea să se vindece ;
-Să înveţe că un om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai puţin ;
-Să înveţe că există oameni care îi iubesc dar, pur şi simplu încă nu ştiu să-si exprime sentimentele ;
-Să înveţe că doi oameni se pot uita la acelaşi lucru si că pot să-l vadă în mod diferit ;

-Să înveţe că nu este suficient să-i ierte pe ceilalti şi că, de asemenea, trebuie să se ierte pe ei înşişi.
- Mulţumesc pentru timpul acordat…, am zis umil. Ar mai fi ceva ce ai dori ca oamenii să ştie?
Dumnezeu m-a privit zâmbind şi a spus:
-Doar faptul că sunt aici, întotdeauna.

…de Octavian Paler